W1siZiIsIjIwMTMvMDQvMTEvMTMvNTUvNTkvNTEwL0pPUkRJX1NBVkFMLmpwZyJdLFsicCIsInRodW1iIiwiMTcweCJdXQ

În cea de-a 20-a zi a Festivalului Internaţional George Enescu, Jordi Savall era aşteptat pe scena Ateneului. Pregătirile pentru transmisiunea directă  realizată simultan de Radio România Muzical şi Radio România Cultural includeau,  ca de obicei, şi un interviu cu extraordinarul catalan care venea la Bucureşti cu unul dintre  cele mai complexe proiecte muzicale: un periplu prin patru secole de muzică renascentistă,cu un generic incitant: Dinastia Borgia.SAvall-si-eu-300x300

Acest proiect  l-aţi imaginat şi construit  ca  pe piesă de teatru sau  ca pe  un film  cu un traveling repertorial  prin 600 de ani de  cultură europeană?

 Mai mult ca pe o explorare …M-am imaginat  o persoană care explorează  diferite perioade de timp prin intermediul muzicii. De fapt, proiectul nostru chiar intenţionează să aducă la viaţă istorie prin  imagistica  muzicii. Cînd  o ascultăm, este ca şi cum am fi acolo…Avem aceste fragmente selectate din diferite  locuri şi perioade;  prin ele putem înţelege  emoţiile acelor vremuri.  Fiul lui Borgia este ucis cam în aceeaşi perioadă cînd  Josquin des Prez  scria motetul pentru voci grave  Absalon, fili mi. Prin muzică, putem experimenta emoţia reală  a acelui moment şi cred că numai prin intermediul muzicii  se poate face acest lucru. Folosim muzica pentru a da o a doua viaţă istoriei.

Maerstre  Jordi Savall,  pentru publicul larg numele Borgia are – de cele mai multe ori- conotaţii negative. Este acest proiect muzical şi un soi de „reabilitare culturală”   a Dinastiei Borgia?

The+Borgia+Dynasty+TheBorgiaDynasty    Borgia este un nume strîns legat de o legendă puternică, bine alimentată în special de inamicii familiei. Trebuie să ne amintim că   familia  Borgia a fost  singura care a avut doi papi :  Callixtus al III-lea şi  Alexandru al VI-lea. Cei doi au fost singurii  independenţi de familiile foarte bogate şi dominante din punct de vedere politic ale vremurilor, familii care întotdeauna controlau Vaticanul. Prin cei din casa Borgia, Vaticanul era total independent de interesele  strict private ale  respectivelor familii. Desigur, ştim astăzi că toţi aceşti papi aveau amantele lor, aveau copii lor, făceau  tot felul de orgii… însă nu sunt  exclusiv păcatele celor  din casa Borgia! În trecut, toţi papii ( chiar şi după  anii   dominaţiei Borgia) au făcut lucruri similare. Poate că  cei  aparţinînd Dinastiei Borgia le-au făcut mai… profesionist!  Cîteodată foarte  dur  pentru că apărau independenţa Vaticanului faţă de familiile bogate.  O modalitate de luptă a duşmanilor a fost să distrugă reputaţia  familiei Borgia printr-o legendă neagră..Chiar şi acest aspect era ceva obişnuit, normal   pentru vremurile acelea. Trebuie să ţinem cont că un papă care nu ar fi avut  familia în jurul său la Vatican, nu ar fi rezistat mai mult de cîteva zile. Ca să poţi supravieţui, trebuia să fii înconjurat de oameni în care te poţi încrede total; iar ei proveneau din familia ta. Sigur că Borgia au făcut multe lucruri rele însă au realizat şi altele bune . Prin proiectul nostru muzical nu facem un act de judecată ci încercăm să creăm posibilitatea de a ne gîndi la timpurile acelea, cu totală independenţă.

Aţi înfiinţat  trei ansambluri minunate: Hespèrion XXI, La Capella Reial de Catalunya şi Le Concert  des Nations . Care este profilul  distinct al fiecăruia?

 Hespèrion XXI (pe care l-am înfiinţat în urmă cu 40 de ani) este  un ansamblu de solişti cu  specializare în muzica medievală şi renascentistă şi cu instrumentele aferente (consorţiu de viole, viele, oud,etc). Cîţiva ani mai tîrziu, mai precis acum 25 de ani am înfiinţat La Capella Reial de Catalunya, un ansamblu vocal necesar pentru a realiza repertoriile  vocale din Spania şi Italia. L-am înfiinţat  acum un sfert de secol în Barcelona  împreună cu soţia mea Montserrat Figueras  şi cîţiva cîntăreţi,   în ideea de a recupera tradiţia de cînt în arealul latin (unde avem stiluri şi principii de cînt diferite de alte zone). Doi ani mai tîrziu am înfiinţat şi orchestra   aferentă – ansamblul Le Concert des Nations , adică orchestră cu viori, violoncele, viole, oboaie, trompete,  dedicată în special muzicii de secol  XVII şi XVIII.

 Prin prisma acestor ansambluri, care este  spectrul repertoriului dumneavoastră?

Numai muzica frumoasă! Nu îmi plac graniţele. Dacă, de exemplu, mă atrag  piese de Arvo Pärt  (care este unul dintre compozitorii mei favoriţi, dintre contemporani), atunci le fac. Săptămînile  trecute  am  realizat  un program minunat cu muzică românească şi interpreţi români, cu lucrări  din Balcani.Am avut şansa să descopăr  muzică din România,  Bulgaria, Grecia, din Istanbul.

esprit_des_balkans_rear

 Noul  album, Balkan spirit, a fost lansat in 1 iulie 2013. Care este argumentul său?

Este proiectul  pentru  acest  an  în care prezentăm o “dispută” instrumentală din Balcani. Oficial il vom lansa  la  Crăciun. Este un album mare (cu o carte şi  compact disc) care  prezintă un repertoriu minunat al acestei zone incredibile şi bogate –  Balcanii!

Mastre Jordi Savall, spuneaţi că interpretaţi numai ce vă place sau vă atrage, indiferent de perioade şi spaţii geografice sau istorice. Care a fost  punctul de atracţie sau acel initium pentru  albumul  ISTANBUL  Dimitrie Cantemir (1673-1723) “Le Livre de la Science de la Musique”  et les traditions musicales Sépharades et Arméniennes?

 Cantemir este un compozitor care ne-a lăsat o muzică interesantă şi scrisă atît de frumos. Pentru mine, a fost  descoperirea unor vechi tradiţii, care astăzi nu  se manifestă   la fel de unitar, în acelaşi spirit. În zilele noastre, tradiţiile muzicii otomane  sunt foarte pompoase, încărcate şi prea convenţionale.Prin scrierile  din tabulaturi   putem afla şi recupera  spiritul muzicii vechi otomane care este mai aproape de spiritul baroc, chiar şi în Istanbul . Pentru mine a fost o adevărată revelaţie descoperirea acestui muzician.cantemir

 Ce anume vă determină să porniţi un nou proiect?

Fascinaţia pentru o idee anume! Ca exemplu, proiectul muzicilor din Balcani l-am început  într-un concert –omagiu  la Sarajevo, acum doi ani . Am invitat diferiţi muzicieni din Sarajevo, din Balcani . Ascultîndu-i, mă gîndeam: Dumnezeule! Sunt interpreţi minunaţi şi au o muzică atît de frumoasă! De ce să nu  explorăm mai mult acest repertoriu incredibil care nu este prea  bine ştiut? Apoi, am început să învăţ şi să cunosc  o istorie atît de bogată din punct de vedere muzical. În prezent lucrez la un alt proiect –  Război şi pace- cu  muzici scrise prin Europa  de-a lungul secolelor,  în vremuri de pace sau război. Pentru anul  2015 lucrez  la un proiect  diferit  – Drumul sclaviei – care este incredibil, cu muzici neştiute de Occident.

 Este acest  Drum al sclaviei un soi de cruciadă muzicală pe care o propuneţi  pentru anul 2015?

 Este o reflectare a felului în care întotdeauna ne rezolvăm  problemele – cu violenţă…Consider că atunci cînd răspunzi violenţei prin violenţă, nu se sfîrşeşte  niciodată! Este şi motivul pentru care şi astăzi avem în întreaga lume milioane de refugiaţi, avem 4-5 milioane de oameni care nu mai au o ţară a lor. Trăim vremuri sofisticate şi totuşi din ce în ce mai mulţi suferă din cauza războiului,a violenţei, a fanatismului. Trebuie să venim cu soluţii pentru aceste probleme şi nu prin violenţă. Trebuie să găsim soluţii umane , cu respect, cu dialog, cu înţelegere. În fapt, marea problemă de astăzi este că nu  creăm posibilitatea să ne înţelegem  unii pe alţii. Suntem atît de preocupaţi de  propria noastră origine încît atunci cînd cineva este diferit, nu lasăm timp  să-l înţelegem. Iar înţelegerea este primul element al dialogului, prima lecţie pe care ar trebui s-o învăţăm la scoală: Cum să înţelegem oamenii?(pe cei care sunt diferiţi de noi). Cum să-i înţelegem pe cei care se află în faţa noastră ?

Mesajul meu este că muzica şi arta în general  sunt esenţiale pentru evoluţia noastră . Ca artişti, trebuie să aducem pacea şi lumina  prin muzică . Cei care sunt interesaţi şi reacţionează în faţa muzicii au mult mai multe şanse   să găsească pace şi speranţă .

SORINA GOIA

***

Interviu difuzat de  Radio România Muzical şi Radio România Cultural în 20 septembrie 2013, în pauza transmisiunii directe de la Ateneul Român. Realizator  Sorina Goia. Voce suprapunere interviu audio- Atila Vizauer

http://www.youtube.com/watch?v=mDgeMpZSJGI

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2014/01/W1siZiIsIjIwMTMvMDQvMTEvMTMvNTUvNTkvNTEwL0pPUkRJX1NBVkFMLmpwZyJdLFsicCIsInRodW1iIiwiMTcweCJdXQ.jpeghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2014/01/W1siZiIsIjIwMTMvMDQvMTEvMTMvNTUvNTkvNTEwL0pPUkRJX1NBVkFMLmpwZyJdLFsicCIsInRodW1iIiwiMTcweCJdXQ-150x128.jpegRevista MuzicalaInterviuriBalkan,Borgia,Cantemir,Festival enescu,Jordi,Savall,sorina goia
În cea de-a 20-a zi a Festivalului Internaţional George Enescu, Jordi Savall era aşteptat pe scena Ateneului. Pregătirile pentru transmisiunea directă  realizată simultan de Radio România Muzical şi Radio România Cultural includeau,  ca de obicei, şi un interviu cu extraordinarul catalan care venea la Bucureşti cu unul dintre  cele...