adrian-enescu-premiul-pentru-intreaga-cariera-la-tiff-209281

Mă numesc Adrian Enescu. Port numele unui mare compozitor. Un mare patriot. Profesor, violonist, pianist, dirijor. O instituţie muzicală şi umană. La un moment dat mama a trebuit să se opereze. Pe patul de spital anestezistul, ca să destindă atmosfera, îi spune mamei “purtaţi numele unui mare compozitor “, replica mamei a venit fără nicio ezitare “da ! e fiul meu “.

Prima oară am ascultat din creaţia lui Enescu Suita pentru pian “în stil vechi”. Apoi am ascultat Dixtuorul şi Simfonia de cameră. Radio Bucureşti programa Rapsodia Română, Simfonia I, Poema Română, Suita pentru orchestră. Apoi am văzut Oedip, am ascultat quartete, sonatele pentru vioară şi pian, sonatele pentru pian. Când ascult muzica, de orice stil ar fi ea mă întreb mereu ce se ascunde în spatele sunetelor. Inventatorul acestor imagini la ce s-a gândit ? Ce a văzut el şi încearcă să ne povestească? Am înţeles simbolurile lui ? Mai vreau să reascult lucrarea ?

Aş fi vrut sa îl cunosc pe Enescu. Aş fi vrut să vorbim împreună despre muzică. Adică dânsul să vorbească şi eu să ascult. Când mă uit la pozele cu Enescu, indiferent că sunt din tinereţe sau de la maturitate, văd doi ochi pătrunzători care sunt în stare să pătrundă adânc în sufletul tău. Puţinele filmări cu Enescu pe care le-am văzut prezintă imaginea unui interpret total. Enescu devine o prelungire a viorii, tot el este cutia de rezonanţă a pianului.

Am făcut un film în 1995 cu Viorel Sergovici. Cei de la MTV îl pot numi videoclip dar el e un film de artă, muzică şi imagine, audio/video. Filmul are povestea lui, încercând într-un fel să imagineze atmosfera şi conflictul din poemul simfonic „Vox Maris” care este muzica filmului. Nu existau dialoguri. Muzica vorbea singură. Nu am umblat la muzică, am adăugat citate din liedul „Languire me fais”. Am făcut un sound design foarte inovativ folosind sunete în post sincron şi am imaginat un plan doi complex, sugestiv, plin de simboluri, în contrapunct cu acţiunea din cadru. Aşa mi-a venit ideea să fac remixuri după muzica lui Enescu. Am găsit un titlu foarte ofertant, cred eu , ENESCU BY ENESCU. Nu am obţinut drepturile de la Doamna Orlea, fata doamnei Maruca Rosetti-Cantacuzino, care  deţinea 40% din drepturile lucrărilor lui Enescu. Alţii nu au cerut voie şi au făcut diverse „reimaginări”. Treaba lor. Aşa e în România noţiunea de drept intelectual nu e respectată. Aş fi vrut să „remixez” câteva lieduri din Ciclul „Şapte cântece pe versuri de Clement Marot” sau din ciclul de lieduri pe versurile lui Carmen Sylva, teme din sonate de pian şi de vioară, teme din quartete…

Uniunea Compozitorilor îşi are sediul în Palatul Cantacuzino. Aici a locuit Enescu care a donat clădirea pentru a deveni Casa Muzicii Româneşti. Aici este şi muzeul dedicat lui Enescu. Recunosc când am intrat prima oară în clădire am avut emoţii. M-am întrebat, spiritul lui Enescu pluteşte, cât este de prezent ? În camera unde se ţin comisiile profesionale pe genuri muzicale Enescu zâmbeşte, se încruntă sau îi place ce aude? În aula unde au fost cenacluri de muzică, unde sunt concerte, unde Uniunea îşi omagiază compozitorii premiindu-i, Enescu participă? Ce frumos ar fi dacă ar apărea, în frac, şi ar da şi el un premiu. Nimeni nu ar mai comenta.

E foarte bine că există un festival dedicat muzicii şi personalităţii lui Enescu. Sunt convins că dacă Enescu ar fi fost directorul festivalului s-ar fi cântat mult mai multă muzică românescă, ar fi fost prezente toate generaţiile de compozitori. Să ne bucurăm că Enescu s-a născut în România. M-aş bucura dacă opusurile lui ar face parte, cât mai mult, din playlistul marilor orchestre din lume. Măcar cele care vin şi cântă, cu mult talent şi profesionism, la festivalul care îi poartă numele.

Vă mulţumesc,

un admirator al unicului George Enescu,

Adrian Enescu/compozitor.

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2015/05/adrian-enescu-premiul-pentru-intreaga-cariera-la-tiff-2092811.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2015/05/adrian-enescu-premiul-pentru-intreaga-cariera-la-tiff-2092811-150x150.jpgsorina.goiaAVATAR ENESCU
Mă numesc Adrian Enescu. Port numele unui mare compozitor. Un mare patriot. Profesor, violonist, pianist, dirijor. O instituţie muzicală şi umană. La un moment dat mama a trebuit să se opereze. Pe patul de spital anestezistul, ca să destindă atmosfera, îi spune mamei “purtaţi numele unui mare compozitor “, replica...