downloadNe-a părăsit în 2005  lăsând în urmă o operă unicat prin extinsa vibraţie ataşată unei multitudini stilistice, de genuri muzicale: simfonic, vocal simfonic, cameral, operă, balet, musical, coral, muzică uşoară. Altfel spus, a demonstrat practic, o neobişnuită deschidere profesională, culturală. Nu este de mirare. Potrivit unei informaţii pe care o ofer în premieră absolută postului de Radio,  primită de la fratele maestrului, Domnul Alfons Profeta distins medic, bunicul matern, Elias Şaraga, a fost primul editor al operelor lui Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Vocaţia muzicală a lui Laurenţiu Profeta manifestată din copilărie s-a dezvăluit sub îndrumarea celebrei profesoare Florica Musicescu, apoi la Bucureşti şi Moscova.

Laurenţiu Profeta a ocupat înalte funcţii în contextul culturii: la Ministerul de resort, Uniunea Compozitorilor. Şi-a oferit competenţa profesională Radio-ului, casei de discuri Electrecord al căror consilier a fost pe parcursul multor decenii. Era un neistovit căutător al valorilor. Unul dintre puţinii creatori pentru care genurile muzicale nu sunt separate prin bariere de netrecut; dinpotrivă, autorul realiza o inedită fuziune între forme aparent contradictorii: muzica uşoară se demonstra a fi adesea complex elaborată, în timp ce lucrările simfonice, lirice  evidenţiau accesibilitate.

Primul şlagăr semnat Laurenţiu Profeta este consemnat în 1967: Noapte fermecată, versuri Constantin Cârjan.  Pe structura armonică ce conţine deliberat aluzii la celebra sonată beethoveniană – a “lunii”, compozitorul a “ţesut” o melodie nouă, originală. “Amatorii de muzică uşoară” , spunea Laurenţiu Profeta, “sunt astăzi  atât de izolaţi în lumea lor sonoră încât e greu să–i conduci la înţelegerea unor genuri mai complexe. Am încercat să-i conving de contrariu” închei citatul. Pot numi interpretarea lui Jean Păunescu un exemplu al expresivităţii.

Tot în 1967, o altă partitură a lui Laurenţiu Profeta făcea vâlvă: Cânticele ţigăneşti  pe versuri de Miron Radu Paraschivescu: accente ale muzicii lăutăreşti stilizate, înveşmântate într-o orchestraţie excepţională, creînd un generos şi sugestiv tablou. Gică Petrescu, Elena Constantinescu, Mihai Dumbravă au interpretat piese din suită, susţinute de un colorit orchestral inteligent construit, ecou al profundei înţelegeri a mesajului versurilor.

 

Cu Mihai Dumbravă, textier preferat de Laurenţiu Profeta pe lungă perioadă, compozitorul a scris altă piesă remarcabilă: Infern sau paradis. Lucrarea a lăsat o puternică impresie la Festivalul internaţional al cântecului de la Tokyo, în 1971 prin substanţa ritmico-armonică densă, policromă, cu prestaţii neaşteptat de dinamice ale instrumentelor de suflat; partitura obţinând şi Premiul I la Festivalul de la Berlin, doi ani mai târziu.

 

Laurenţiu Profeta a fost un liric iremediabil; sentimentul iubirii sălăşluieşte în toate opusurile compuse de-a lungul anilor, de la gingăşia Nopţii fermecate  la respiraţia amplă, asemeni unui oftat din impresionanta melodică a piesei De ieri până azi

L-am considerat întotdeauna pe Laurenţiu Profeta un rafinat. Mă gândesc în context şi la grija pentru detaliu, îndreptată prioritar către sunet, dar şi în ceea ce priveşte imaginea personală. Ţinuta impecabilă, foarte rezervată în lume o demonstra. Johnny Răducanu îi spunea…Lordul! O singură dată, pe parcursul zecilor de ani de colaborare l-am văzut expansiv: În studioul 6 al Radio-ului, Aura Urziceanu înregistra splendida melodie Dragă-mi este dragostea. La final, virtuoza interpretă a avut ideea – neimaginată de nici unul dintre profesioniştii prezenţi, să dubleze la octava superioară melodia – şi aşa concepută pe un ambitus extins. A ieşit perfect, entuziasmant! În cabina de înregistrare, Laurenţiu Profeta…. dansa!

Opera lui Laurenţiu Profeta, indiferent de genul ori stilul abordate prezintă un cadru artistic-muzical de la care nu există deviaţii; melodică sprintenă, metrică viguroasă, armonie luminoasă, orchestraţie abundentă în efecte sugestive, formă elegantă. Opera lui Laurenţiu Profeta este un monolit muzical, bucurie echilibrantă pentru cei care îi caută, descoperă ori regăsesc frumuseţile, într-o veghe spirituală. Ca în versul eminescian la care compozitorul a apelat pentru a ne dărui o melodie la rândul ei de referinţă: Replici. De la ea au pornit şi redutabilii radiofonişti Costin Tuchilă şi Puşa Roth autorii unui musical radiofonic cu impact, adeseori redifuzat. Nucleul aparţine vocilor celor doi solişti care au lansat piesa-matrice: Lucky Marinescu şi Cornel Constantiniu. Şi de la ei porneşte, în trecerea timpului, calitatea amintirilor.

La revedere,

A dvs. Daniela Caraman Fotea

 

 

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/01/download7.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/01/download7-150x96.jpgRevista MuzicalaDocumentar
Ne-a părăsit în 2005  lăsând în urmă o operă unicat prin extinsa vibraţie ataşată unei multitudini stilistice, de genuri muzicale: simfonic, vocal simfonic, cameral, operă, balet, musical, coral, muzică uşoară. Altfel spus, a demonstrat practic, o neobişnuită deschidere profesională, culturală. Nu este de mirare. Potrivit unei informaţii pe care...