12746556_870788483019309_438452369_nCreierul uman este un povestitor, creează povești despre realitatea care ne înconjoară, fie că e vorba despre realitatea imediată, cea pe care o putem atinge cu simțurile noastre, fie că vorbim despre lumea înțelegerii noastre, o lume văzută doar cu ochii minții dincolo de orizontul imediat.
Cele aproape patru kilograme de materie cenușie pe care le purtăm pe umeri nu au în grijă doar viața noastră vegetativă, între nenumăratele sinapse (de ordinul miliardelor) se află secretul înțelegerii lumii… da, înțelegerea încă rămâne un secret.
De explicarea continuă a realității se ocupă “știința”, o invenție socială care în ultimele două sute de ani a produs schimbări ireversibile social: dacă Heron ar fi trăit în secolul 18, el ar fi fost cel care ar fi declanșat revoluția industrială, dar s-a întâmplat să fie Watt, omul la vremea căruia mai puțin de 2% din omenire trăia în orașe. În 2002 omenirea a ajuns pentru întâia oară să trăiască majoritar în mediul urban. Convențiile care fac posibilă conviețuirea atât de multor oameni în spații atât de mici fac parte din cultura noastră, avem nevoie unii de alții, avem nevoie de comuniune în simțire și avem nevoie de țeluri comune ca să putem supravieţui.
Anumite convenții par fragile și gata să se prăbușească la fiecare pas, așa cum e cazul bancnotelor: oricât de mult am vrea să înlocuim resursele palpabile fizic cu bancnote, adesea încrederea în bancnote se clatină și apar crize financiare, chiar economice.
Există însă și aspecte culturale mai durabile, convenții care au depășit secole, chiar milenii şi oricât de neașteptat ar fi, muzica este una dintre ele. Limbajul muzical a reușit în fiecare epocă să aducă expresia umană la un numitor comun, a reușit să exprime natura noastră, chiar dacă e cel mai probabil ca universalitatea noastră să fie doar una culturală, nu la nivel de Univers fizic: e posibil să fim doar o specie endemică Terrei.
Creatori anonimi sau nu au povestit prin muzică cum și ce suntem noi ca oameni, ca societate, au făcut-o din totdeauna.

Un mare povestitor al culturii muzicale universale s-a stins, o lumină parcă nu mai e… sunt profund afectat pentru că în sinea mea îl revendic ca mentor și prieten deopotrivă: grație muzicii scrise de acest mare povestitor cultura românească rămâne vie și sincronă culturii europene, culturii universale.
Pascal Bentoiu.

“Now cracks a noble heart
Good night sweet prince
And flights of angels sing to thy rest”

 

Camil Marinescu

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/02/12746556_870788483019309_438452369_n1.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/02/12746556_870788483019309_438452369_n1-150x150.jpgRevista MuzicalaEseu
Creierul uman este un povestitor, creează povești despre realitatea care ne înconjoară, fie că e vorba despre realitatea imediată, cea pe care o putem atinge cu simțurile noastre, fie că vorbim despre lumea înțelegerii noastre, o lume văzută doar cu ochii minții dincolo de orizontul imediat. Cele aproape patru kilograme...