123A încetat din viaţă  fagotistul, profesorul, muzicologul şi dirijorul EMIL BÂCLEA.

Născut  la 25  decembrie 1919 în comuna Fătăciuni, judeţul Vaslui (a fost declarat la 10 ianuarie 1920), EMIS BÂCLEA  a început studiile muzicale din copilărie (clarinet/fagot) în Fanfara Regimentului 6 Mihai Viteazu din Bucureşti (1935-1940) cu şeful de muzică Petre Giugariu. A urmat Conservatorul din Bucureşti (1936-1941) cu Dan Simionescu (fagot), Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Alfred Alessandrescu (armonie), Mihail Andricu (muzică de cameră), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii), Ionel Perlea (orchestră),Dimitrie Cuclin (contrapunct-fugă).

EMIL BÂCLEA  a fost fagotist în Orchestra Simfonică a Armatei din Bucureşti (1940-1946), profesor la Şcoala de Muzică din Bucureşti (1940-1946), fagotist şi prim-fagotist  în Orchestra Naţională Radio (1942-1970), director al Liceului de Artă Bucureşti (1949-1950), profesor de fagot (1950-1962) şi director la Liceul de Muzică nr 1 din Bucureşti ( 1950-1955), fondator şi conducător al Cvintetului de suflători George Enescu din Bucureşti, fagotist în orchestra Teatrului de Stat din  Bremenhaven/Germania (1973-1986), fondator şi dirijor al orchestrei Camerata a Şcolii de muzică din Bremenhaven (1990-1993), dirijor al Orchestrei  Camerata din Linkebeck/Belgia (1996-2000).Basn_Player

A întreprins turnee artistice în Cehoslovacia (1955), Polonia (1956), Iugoslavia (1957), URSS, Finlanda, Suedia (1958), Bulgaria (1960), Ungaria (1964), Anglia, Franţa Germania.

EMIL BÂCLEA a susţinut recitaluri şi concerte ca solist şi mai ales ca membru  al Cvintetului de suflători George Enescu, promovând în primă audiţie lucrări de Iuliu Mureşianu, Constantin Nottara, Paul Jelescu, Alfred Mendelssohn, Ludovic Feldman, ş.a.

Un loc aparte l-a ocupat  muzica de cameră românească dedicată suflătorilor, de la George Enescu, Mihail Andricu, Tudor Ciortea, Nicolae Buicliu până la Liviu Glodeanu, Adrian Raţiu, Ştefan Zorzor.

Cea mai spectaculoasă performanţă a lui EMIL BÂCLEA a constituit-o impunerea Şcolii Elementare şi Medii de Muzică nr 1 (viitorul Liceu de Muzică Dinu Lipatti) în numai 5 ani de directorat, când noua instituţie de învăţământ a devenit un model pentru şcolile de profil din ţară. Întregul efort pentru aducerea unui corp didactic prestigios în cadrul şcolii, crearea catedrelor de muzică populară, înfiinţarea orchestrei simfonice cu elevii şcolii, deschiderea Studioului de concert Theodor Rogalski, concertele de la Ateneul Român cu cei mai buni elevi (deveniţi în scurtă vreme solişti de nivel internaţional) etc, le-a consemnat în cele 3 ediţii ale volumului memorialistic (realizat în colaborare cu prof. Dan Smântânescu) intitulat 60 de ani dăruiţi artei şi învăţământului muzical internaţional (Arad, Ed. Mirador, 2003)

A fost distins cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Comandor şi cu Ordinul Muncii, cls III.

 

(sursa: Viorel Cosma – Muzicieni din România, Lexicon)

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/04/download.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/04/download-150x150.jpgRevista MuzicalaStiri
A încetat din viaţă  fagotistul, profesorul, muzicologul şi dirijorul EMIL BÂCLEA. Născut  la 25  decembrie 1919 în comuna Fătăciuni, judeţul Vaslui (a fost declarat la 10 ianuarie 1920), EMIS BÂCLEA  a început studiile muzicale din copilărie (clarinet/fagot) în Fanfara Regimentului 6 Mihai Viteazu din Bucureşti (1935-1940) cu şeful de muzică Petre...