IMG_0599În aplauzele entuziaste ale publicului, într-o atmosferă de încântare laureaţii ediţiei 2016 a Concursului Naţional al Liedului Românesc au primit Diplomele şi Premiile:

PREMIUL I: Soprana Ramona Păun, Basul Iustinian Zetea, Soprana Irina Baianţ, Baritonul Alexandru Constantin

PREMIUL II: Mezzosoprana Cezara Diţă, Baritonul Radu Ion, Mezzosoprana Florentina Soare

PREMIUL III: Soprana Cristina Vasilache, Baritonul Bogdan Nistor, Soprana Adriana Marcu

PREMIUL DE EXCELENŢĂ: Soprana Ana Morari, Soprana Adriana Gheorghişor, Baritonul Shuang Fang, Soprana Elmas Mehmet 

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI: Soprana Rodica Butu, Basul Sandor Köpeczi, Soprana Adriana Ţidor, Soprana Mihaela Alexa

Premiul celui mai bun tânăr interpret: Soprana Valentina Puşcaş, Basul Andrei Nicoară, Mezzosoprana Alexandra Leşiu, Baritonul Adonis Tanţa

Menţiune Specială: Soprana Daniela Goria, Soprana Alice Bacalu

În încheierea minunatei serate închinate liedului, toţi laureaţii ediţiei 2016 a Concursului Naţional al Liedului Românesc au oferit publicului melodia Dragu-mi-i mândro de tine de Tiberiu Brediceanu, pe versuri populare româneşti, într-o atmosferă de mare sărbătoare a muzicii.

 

IMG_0633Mariana Nicolesco: «LIEDUL E TOATĂ MUZICA ÎN MINIATURĂ»

La 135 de ani de la naşterea lui George Enescu, Mariana Nicolesco şi tinerii interpreţi au oferit publicului un Recital dedicat liedurilor sale, compozitorii şi muzicologii Carmen Petra-Basacopol, Octavian Lazăr Cosma, Adrian Pop, Dan Dediu şi Mihai Cosma au evocat arta enesciană în cadrul unui pasionant Simpozion Naţional, iar zeci şi zeci de tinere voci s-au întrecut în cadrul Concursului Naţional al Liedului Românesc. Competiţie creată de Mariana Nicolesco la Braşov în 2003 şi care a avut loc pentru prima oară la Bucureşti, în superba Sală a Bolţilor de la Arcub-Gabroveni.

În cuvântul său, marea soprană spunea:«Scriam în prefaţa la caietul-program al manifestărilor noastre din acest an că Liedul e toată muzica în miniatură, şi adăugam apoi că miracolul pe care îl constituie e că reuneşte în el, ca un diamant, splendoarea universului. În geometria lui perfectă el e o infinită sursă de lumină, cum e lumina sufletului, misterul sufletului.

Cuvântul dor defineşte sufletul nostru, psihologia noastră, etosul nostru şi singularitatea noastră existenţială şi poetică. Precum şi originalitatea muzicii noastre în contextul european în care evoluăm. Dor e un cuvânt fără echivalent în alte limbi, decât parţial portughezul saudade.

O simplă parcurgere a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române ne revelează evantaiul vast de semnificaţii ale vocabulei dor, însumând trăirile noastre în registrul general al nostalgiei, al sentimentului de apropiere dorită, sperată, de un univers pierdut sau îndepărtat. Şi voi spicui câteva exemple:

  1. Dor: aspiraţia, dragul de a revedea pe cineva sau ceva. “Vei pierde dorul de părinţi / Şi visul de luceferi” (Eminescu). “Mă doare-n piept, dar nu să ţip. / Şi-aşa mi-e dor de-acasă…” (Coşbuc).
  2. Expresia cu dor înseamnă cu dragoste, cu foc, cu mult sentiment: “Nu-i pasăre pe lume să cânte mai cu dor” (Haşdeu).
  3. Dorul poate însemna o chemare fără răspuns: “Şi doru-mi nu s-alină” (Alecsandri).
  4. Alteori e vorba de dor de ducă, de dor de libertate sau chiar de “dorul dur” (Arghezi).
  5. Câteodată dorul e personificat: “Numai dorul mai colindă” (Coşbuc).
  6. Adesea cuvântul evocă o stare de spirit, o aplecare a sufletului, o suferinţă, o năzuinţă, o dorinţă: “ O, rămâi, rămâi la mine / Te iubesc atât de mult! / Ale tale doruri toate / Numai eu ştiu să le-ascult” (Eminescu) sau “Mai am un singur dor / În liniştea serii / Să mă lăsaţi să mor / La marginea mării” (tot Eminescu, bineînţeles).
  7. Dor indică o amintire ce devine vie: “Ea trebui de el în somn / Aminte să-şi aducă / Şi dor de-al valurilor domn / De inim-o apucă” (Eminescu).
  8. Într-un cu totul alt registru cuvântul trimite cu ingenuitate la “dorul vinului” sau la “a duce dorul fragilor”.
  9. În fine, expresia “în dorul lelii”, înseamnă o vagă decizie, o hotărâre oarecum “într-o doară”; citez: “… feciorul de împărat se duse la vânat, ia aşa cam în dorul lelii, fiindcă ne-avea altă treabă” (Ispirescu).
  10. Până şi unui munte românul i-a dat numele Vârful cu Dor.

Acest univers extraordinar e temelia exprimată în cuvinte a firii noastre şi a muzicii noastre numită, aşa cum ştim, cântec de dor.

Cuvântul dor, în infinitatea sa de nuanţe, expresia cântec de dor, indică o tandră, imensă nostalgie, nostalgia după Paradisul pierdut, după relaţia pierdută cu Creatorul. Tocmai de aceea, cuvântul, poezia, cântul sunt vehicole ale aspiraţiei sufletului nostru spre altitudinea spirituală, spre reintegrarea în armonia şi frumuseţea desăvârşită.

Pe această uriaşă comoară a sufletului şi a etosului nostru s-a clădit în timpurile moderne edificiul liedului românesc, în originalitatea sa pe care o pune în valoare fiecare nouă ediţie a Festivalului şi Concursului nostru, fiecare tânăr interpret, fiecare compozitor sau muzicolog care ne stă aproape de atâta timp.

Comoară de sensibilitate şi artă, exerciţiu suprem de stil, liedul triumfă din nou în aplauzele noastre, ale tuturor.

La 25 de ani de când am apărut pentru prima oară în faţa publicului românesc, în entuziasmul extraordinar de la Ateneul Român, devenind primul Cetăţean de Onoare al Bucureştilor, în numele meu şi al tinerilor mei prieteni ţin să le mulţumesc tuturor celor care au făcut posibilă desfăşurarea în condiţii excepţionale a acestei ediţii a Festivalului şi Concursului Naţional al Liedului Românesc: Primăria Municipiului Bucureşti, Doamna Primar General Gabriela Firea, Proedus, ARCUB, Radio România, Televiziunea Română şi Se-Ges, partener al Fundaţiei Internaţionale Ateneul Român.

Aş vrea să mai subliniez câteva lucruri. Mai întâi nivelul ridicat la care s-au prezentat foarte mulţi concurenţi. Apoi împrejurarea minunată de-a fi fost aici împreună, într-un adevărat salon de muzică, atât de potrivit liedului, împrejurare care şi de data aceasta, ca de fiecare dată, ne-a îmbogăţit universul cunoaşterii, ne-a îmbogăţit sufletele şi a onorat o artă în care muzica românească excelează.

Ideea mea dintotdeauna a fost aceea de-a încuraja şi premia cât mai multe tinere talente, iar desemnarea laureaţilor din acest an ai Premiilor Concursului Naţional al Liedului Românesc n-a fost lucru simplu pentru distinşii membri ai Juriului acestui remarcabil Concurs, iar acum, ca de atâtea alte ori, amintesc aici că toţi ne străduim să ne ridicăm la altitudinea posibilităţilor noastre şi că drumul nostru spre perfecţiune e lung, arid şi sublim, şi de aceea îl urmăm cu atâta determinare şi iubire».

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/11/IMG_0633-1024x765.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/11/IMG_0633-150x150.jpgRevista MuzicalaComunicateFestivalul şi Concursul Naţional al Liedului Românesc,Mariana Nicolesco
În aplauzele entuziaste ale publicului, într-o atmosferă de încântare laureaţii ediţiei 2016 a Concursului Naţional al Liedului Românesc au primit Diplomele şi Premiile: PREMIUL I: Soprana Ramona Păun, Basul Iustinian Zetea, Soprana Irina Baianţ, Baritonul Alexandru Constantin PREMIUL II: Mezzosoprana Cezara Diţă, Baritonul Radu Ion, Mezzosoprana Florentina Soare PREMIUL III: Soprana Cristina...