15419762_10154145746051297_3197258960198030902_oÎn luna decembrie, Opera Națională București a oferit publicului iubitor de balet un diptic aparținând compozitorului spaniol Manuel de Falla, conținând baletele “Amorul vrăjitor” și “Tricornul”, piese de rezistență din repertoriul dansului clasic de caracter.

Carlos Vilán, cunoscut balerin, coregraf și regizor născut la Buenos Aires, aparținând unei familii din nord-vestul Spaniei – Galicia, s-a format la școala baletului spaniol, în maniera de dans flamenco, în care este un specialist de renume. El a fost prim-balerin la baletul “Maria Rosa”, debutând în 1989 în “Tricornul”, ulterior a fost numit director artistic al Baletului spaniol de la Teatrul Avenida din Buenos Aires, aflat sub patronajul Maiei Plisețkaia.

Anul acesta a fost invitat de Antonio Najarro ca maestru de balet pentru spectacolul-omagiu adus maestrului său Antonio Ruiz Soler, “Tricornul” și “Amorul vrăjitor” la Teatrul de Zarzuela din Madrid.

La noi în țară, “Tricornul” la Opera Nouă de pe Splai a fost montat de maestrul Vasile Marcu, iar premiera a avut loc în 10 ianuarie 1959 cu dirijorul Mihai Brediceanu și în scenografia Ofeliei Tutoveanu Drăgănescu, într-o distribuție prestigioasă cu Valentina Massini în morărița și Gabriel Popescu, morarul, Stere Popescu, guvernatorul și mezzosoprana Vera Rudeanu, solistă.

În 1974, se reia producția având în rolurile principale pe Ileana Iliescu și Marinel Ștefănescu, Victor Marcu guvernatorul.

La a doua reluare din 1982 au dansat Carmen și Gheorghe Angheluș, Victor Marcu, guvernatorul.

“Amorul vrăjitor” s-a prezentat în premieră la 31 decembrie 1964, tot în coregrafia lui Vasile Marcu și în scenografia Ofeliei Tutoveanu, cu Rodica Istrate în Candelas, Amatto Checiulescu, Carmelo, Gheorghe Constantinescu, spectrul, iar ca solistă mezzosoprana Dorothea Palade.

Carlos Villán readuce aceste titluri după atâta vreme în repertoriu într-o viziune modernă marcată esențial de formația sa de dans flamenco.

“El Amor Brujo” reia povestea dramatică a frumoasei Candelas, îndrăgostită de un gitan gelos care și-a pierdut viața. Ea suferă cu greu această dispariție și încearcă să-și refacă viața cu tânărul Carmelo, dar spiritul celui dispărut nu-i dă pace. În cele din urmă, dragostea sinceră învinge, iar spectrul va fi învins.

Coregrafic, spectacolul lui Villán este marcat de maniera flamenco. Debutează în acest stil şi fără nicio îndoială, momentul mi se pare excelent.  Are stare, emoție, dramatism. Villán, însă, trece și către baletul de caracter tradițional, unde, aș spune că nu excelează. Mă pot gândi la faptul că viziunea sa este profund influențată de dansul flamenco. Cu toate acestea, el realizează momente frumoase, cu încărcătură emoțională – Dansul focului capătă acea ritualitate pe care o solicită prin libret.

Una dintre contribuțiile importante ale coregrafului, dar mai ales ale regizorului Villán este crearea unui personaj, Vrăjitoarea, în postura mezzosopranei soliste Ramona Zaharia, care este introdusă în acțiune, rostește un text plin de dramatism. Artista are o voce de mezzo plină, cu frumoase note grave, cu dramatism, care a știut să se integreze în acțiune. Nu am înțeles de ce a cântat cu lavalieră, când ea posedă asemenea calități și nu avea nevoie de o augmentare sonoră, mai ales că sala Operei are o acustică îmbunătățită tehnic.

Villán beneficiază de o echipă de soliști remarcabili: Mihaela Soare în Candelas, dramatică, cu o plastică a trupului superbă, Vlad Toader, Carmelo, care și-a pus în valoare experiența în dans pentru a crea un personaj viabil, Cristina Dijmaru, Lucia, o balerină de mare viitor, expresivă, cu brațe frumoase și bine coordonate în mișcare, Ovidiu Matei Iancu, spectrul, un prim-balerin de clasă înaltă, cu sărituri ușoare și frumoase, cu o bună tehnică.

Ansamblul de balet este impecabil. Toți tinerii și-au dat silința să fie la înălțime și să se integreze cu succes concepției coregrafului.

“Tricornul” – această glumă coregrafică având doi protagoniști: balerinii Andra Ionete în morărița și Bogdan Cănilă, morarul, a fost pusă în pagină sugestiv, urmărindu-se secvențele coregrafice ale libretului.

Andra Ionete a dansat cu pasiune, este ușoară, fiind mică de statură. Are sărituri frumoase. Aș fi dorit-o mult mai temperamentală ca expresie a figurii și a trăirii mișcării. Sunt sigur că aceste calități le va dobândi pe parcurs.

Bogdan Cănilă beneficiază de un trup suplu, are sărituri executate cu ușurință și dezinvoltură, tehnic s-a achitat foarte bine de rol.

Sergiu Dan a fost guvernatorul, care s-a creionat prin acea atitudine parodică față de personaj, devine grotesc, ridicol.

În aceeași măsură, Valentin Stoica l-a secondat ca șef al gărzilor formând amândoi un cuplu comic.

Eliza Maxim a întruchipat-o într-o manieră corespunzătoare pe guvernatoare.
Povestitoarea a fost Ramona Zaharia, de data aceasta fără microfon, care și-a relevat cu prisosință calitățile excepționale vocale.

Spectacolul a fost dirijat de Tulio Gagliardo Varas de la Opera Balesi din Turcia, un muzician care a știut și înțeles foarte bine
muzica lui Manuel de Falla, subliniind ritmurile și tempoul specifice.

Ricardo Sánchez Cuerda din Spania a creat decorurile pe care le-a gândit în funcție de sugestiile oferite de atmosfera sugerată de libret.
downloadDacă la “Amorul vrăjitor” spațiul de dans este întunecat, negru, dominat de ritualitate și credințe magice, la “Tricornul” este vesel, însorit, deschis. A fost ajutat de Felipe Ramos – lighting designer care și-a ajustat lumina în funcție de starea personajelor de pe scenă.

Carmen Granell din Spania a realizat costumele, unele dintre ele mi se par frumoase și bine gândite, altele, mai ales cele de la “Tricornul” par terne, cu culori nefericite pentru spiritul însorit al Spaniei, în care culorile vii (de pildă, roșu) primează.

Au contribuit la realizarea spectacolului și maeștrii de repetiții Oana Bădănoiu Vuluță și Rodica Fiastru.

Doresc pe această cale să elogiez în mod deosebit contribuția ansamblului de balet care a dovedit performanță, stil și profesionalism tehnic. Toți tinerii au fost la înălțime, demonstrând valoarea artistică actuală a companiei noastre. Toți au înțeles și rezonat cu concepția coregrafului, ceea ce mă face să cred că vor putea pe viitor să realizeze și balete de largă respirație.

 

Dr. Mihai-Alexandru Canciovici

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/12/download2.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2016/12/download2-150x142.jpgRevista MuzicalaCronicabalet,Mihai Canciovici,tricornul MAnuel de falla
În luna decembrie, Opera Națională București a oferit publicului iubitor de balet un diptic aparținând compozitorului spaniol Manuel de Falla, conținând baletele 'Amorul vrăjitor' și 'Tricornul', piese de rezistență din repertoriul dansului clasic de caracter. Carlos Vilán, cunoscut balerin, coregraf și regizor născut la Buenos Aires, aparținând unei familii din...