RADIO ROMÂNIA CULTURAL  14 aprilie 2017

OAZA DE MUZICĂ 14,30-15,00 

Într-o selecţie cât se poate de personală a creaţiilor clasate sub termenul generic de requiem, voi începe întotdeauna cu Mozart. Al său opus final (rămas neterminat de compozitorul muribund, încheiat de Franz Xaver Süssmayr şi cu variante multiple de orchestraţie apărute de-a lungul secolelor), Requiemul catalog 626 este un edificiu maestuos şi – în egală măsură –  impunător. Avem aici un Mozart desprins de fervoarea rococo-ului, aflat însă pe o traiectorie  permanent ascendentă către spiritualitatea pură. Este atât de frumos încât devine impersonal. Dacă Requiemul lui Verdi  este cântat de om, Requiemul lui Mozart pare a fi cântat de Dumnezeu…

https://www.youtube.com/watch?v=_9vuUJcUbkE

Scris în 1837, la comanda  Ministerului de Interne a Franţei pentru a comemora soldaţii căzuţi în Revoluţia din 1830, Requiemul de Hector Berlioz  este cunoscut şi sub titulatura  ‘Grande Messe Des Morts’ . Monumental este puţin spus! Cel putin 210 coristi şi-ar fi dorit compozitorul. Berlioz însuşi a notat pe partitură: Numărul interpreţilor este relativ Dacă spaţiul permite,  corul poate fi dublat sau triplat iar orchestra crescută în mod proporţional.

https://www.youtube.com/watch?v=ReWeRBw7KG8

 

Diferite sunt motivele pentru care compozitorii au scris un requiem. În cazul lui Gabriel Fauré, se crede că moartea tatălui (urmată la doi ani de cea a mamei) a determinat apariţia uneia dintre cele mai cântate lucrări din toată creaţia sa. Spre deosebire de multi colegi de breaslă care au optat pentru monumentalitatea spectaculoasă, Fauré este liric prin excelenţă, face apologia melodiei ce este suverana întregului opus.

https://www.youtube.com/watch?v=UnilUPXmipM

 

 

Luigi Cherubini are în palmaresul său nu unul, ci două requieme, scrise la distanţă de 20 de ani. Primul a fost îndelung admirat de Schumann (ce îl considera fără egal în lume) şi de Beethoven. Dacă ar fi să scriu un requiem – spunea  Beethoven – Cherubini ar fi singurul meu model.  Beethoven nu a scris niciun requiem iar modelul instaurat de Cherubini evită tentaţiile stilului operistic. Mai mult, este  o lucrare fără solişti,  dedicată exclusiv corului şi orchestrei.

https://www.youtube.com/watch?v=laO7Zi6Zsm8&t=63s

 

 

În orice încercare de a aminti cele mai frumoase requieme din istoria  muzicii universale, Messa da Requiem  ce poartă semnătura lui Giuseppe Verdi  rivalizează, împreună cu Mozart, la primul loc. 85 de minute de muzică vocal-simfonică, nemaiauzite până în 1874, când, în Biserica San Marco din Milano, Requiemul era cântat în memoria  poetului şi scriitorului Alessandro Manzoni, atât de admirat de Verdi.

https://www.youtube.com/watch?v=Xl59Gn602hg&t=782s

 

 Pe Franz von Suppé îl ştim mai mult din lumea operetei iar compozitorul austriac cu aproximativ 50 de titluri sprinţare la activ  nu pare un candidat pentru genul scrierea unui requiem. Şi totuşi, în seria pieselor de muzică sacră găsim această lucrare dedicată Papei Pius al IX-lea. Stilul va părea, poate, verdian. Însă Requiemul de Franz von Suppé datează din 1855, adică are un avans de 19 ani faţă de opusul lui Verdi!

https://www.youtube.com/watch?v=Wo7RHk96C2U&t=1362s

 

 

Ein deutsches Requiem, nach Worten der heiligen Schrift –aşa a vrut Johannes Brahms să se numească opusul său. Un requiem cântat integral în limba germană, cu toate atributele simfonismului brahmsian: tradiţia central europeană a polifoniei, fundament clasicist, viziune romantică.

https://www.youtube.com/watch?v=bugzbO3G2Q0

 

 

Puţin cunoscută este cantitatea impresionantă de muzică sacra a lui Camille Saint-Saens.  În numai opt zile, în 1878, a scris un splendid Requiem a cărui muzică fluidă este balsam pentru ascultător. Dacă publicul este captat de la primele sunete ale lucrării, ei bine, veţi recunoaste, cu siguranţă şi începutul părţii intitulată Tuba mirum. Semnalele de trombom şi orgă seamănă cu începutul arhicunoscutului Aşa grăit-a Zarathustra de Richard Strauss. Însă, la fel ca în cazul  Franz von Suppé – Verdi, şi aici, Requiemul lui Saint-Saens este mai tânăr cu 18 ani faţă de poemul lui Strauss.

https://www.youtube.com/watch?v=yv6XFrQHthU&t=461s

 

 Conjucturile istorice generează şi aduc în prim plan variate capodopere, cum este cazul War Requiem (Requiem de război), terminat de Benjamin Britten în 1962. Nu are structura liturgică a tiparului  moştenit de-a lungul secolelor insă ne aflăm deja în veacul XX. Piesa a fost scrisă la sfinţirea catedralei din Coventry. Bombardată devastator în al doilea război mondial, catedrala a fost  reconstruită după planurile originale ce datau din secolul 14. Textele liturgice se intersectează la Britten cu poeme create de Wilfred Owen.

https://www.youtube.com/watch?v=rsSMCq7pl_k&t=844s

 

În planul muzicii româneşti, sunt trei compozitori de secol 20  care au scris requieme, fiecare pe vector de expresie individuală. Primul a fost Marţian Negrea şi al său Recviem Pomenire, scris în limba română şi datat 1957, cu ecouri recognoscibile de liturghie.

 

https://www.youtube.com/watch?v=O4OtNYG32_Y&t=1733s

 

 

Dacă la Marţian Negrea  avem ecouri  clare de slujbă, Requiemul Fra Angelico – Chagall – Voroneţ  scris de Myriam Marbé în 1990 se rupe definitiv de trena  tradiţiei. Pur modern, apelând la sunete pedală ce pot aminti de isonul  bisericesc, Recviemul  lui Marbé este un lamento continuu, un bocet ţesut  în suprapuneri de pânze sonore, în  permanent crescendo-decrescendo.

https://www.youtube.com/watch?v=OrCFQ4-L7cY&t=406s

 

Pe aceeasi linie a modernismului în arhitecturi elaborate la milimetru se află şi Pomenire, un recviem românesc, terminat de Ştefan Niculescu în 2006.  Meticulozitarea proverbială a maestrului ne lasă cea mai bună descriere: Este o meditație muzicală pe texte rituale românești, alese din milenara tradiție cultă ortodoxă și din tradiția orală arhaică a țăranului.

https://www.youtube.com/watch?v=606UO8PloYo

 

 

Daca am ajuns în secolele 20-21, mai putem aminti cele 2  requieme create în acelaşi an, 1985, de britanicii John Rutter şi Andrew Lloyd Webber. Ambii fac apel la spiritul ancestral şi  ne-au lăsat două  lucrări melodioase.

 

https://www.youtube.com/watch?v=Il-67wuxlRw

 

Sorina Goia

 

 

 

 

 

 

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2017/04/requiem-font-1-big-1024x512.pnghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2017/04/requiem-font-1-big-150x150.pngsorina.goiaEseu
RADIO ROMÂNIA CULTURAL  14 aprilie 2017 OAZA DE MUZICĂ 14,30-15,00  Într-o selecţie cât se poate de personală a creaţiilor clasate sub termenul generic de requiem, voi începe întotdeauna cu Mozart. Al său opus final (rămas neterminat de compozitorul muribund, încheiat de Franz Xaver Süssmayr şi cu variante multiple de orchestraţie apărute...