Figurează printre ilustrele cântăreţe ale generaţiei sale, fiind pusă pe aceeaşi linie cu celebrele sale înaintaşe: Ebe Stignani, Fedora Barbieri şi Giulietta Simionato.

 

Fiorenza Cossotto a fost considerată rivala româncei Viorica Cortez, poate, şi pentru că sunt născute în acelaşi an şi au cântat cam aceleaşi roluri. Dacă şi acum numele ei este asimilat, înaintea altora, cu Amneris şi Santuzza, Viorica Cortez o surclasează în Carmen şi Azucena. Au fost partenere în Gioconda de Ponchielli, la Barcelona (în mai 1988) şi la Verona (iulie şi august, în acelaşi an). Italianca era Laura, iar românca Ciecca, rolul titular fiind rezervat lui Grace Bumbry.

 

Fiorenza Cossotto s-a născut la 22 aprilie 1935, la Crescentino de Vercelli, într-o familie care a încurajat-o spre muzică. A urmat Conservatorul din Torino şi Şcoala de specialitate de la Scala, debutând în roluri mici în: Îngerul de foc de Prokofiev, Dialogul carmelitelor de Poulenc, Anna Bolena de Donizetti. A fost partenera Mariei Callas în rolul Teresa din  Somnambula de Bellini, în înregistrarea discului cu Ifigenia în Taurida de Gluck, precum şi în rolul Neris din Medeea de Cherubini, la Londra (în anul 1957).

 

După roluri de mai mică întindere în: Faust, Nunta lui Figaro, Rigoletto, Forţa destinului, după Aida la Verona dar, mai ales, după înlocuirea  Giuliettei Simionato în Favorita la Scala (în 1962), devine un star mondial. Adaugă: Hughenoţii, Trubadurul, Adriana Lecouvreur, Carmen, Don Carlos, Bărbierul din Sevilla, Tancredi, Orfeu, Samson şi Dalila, Falstaff, Cavalleria rusticana, Bal mascat şi mai ales, Adalgisa din Norma, rol care i-a adus ruptura definitivă de Maria Callas, deoarece, după un spectacol la Paris, în anul 1965, profitând de forma vocală mai slabă a sopranei, a ţinut notele acute mai lungi şi mai filate, ceea ce i-a adus un succes de public mai mare decât al „tigroaicei” Callas, care a refuzat să mai cânte ultimul act, deşi în sală se afla Şahul Persiei. Lumea vorbeşte şi acum că, Fiorenza Cossotto nu se sfia, dealtfel, să-şi cumpăre chiar şi aplauzele!…Rolul Adalgisa a fost repetat mai târziu cu alte soprane, printre care: Joan Sutherland, Montserrat Caballe, Leyla Gencer, Elena Souliotis.

 

Fiorenza Cossotto debutează la Metropolitan din New York în anul 1968 (în Aida şi Gioconda) şi revine pe această faimoasă scenă, până în anul 1989.

 

A dispus de o extensie vocală egală şi strălucitoare, ceea ce i-a permis şi abordarea unor roluri de soprană, de exemplu Lady Macbeth (pe disc, sub bagheta lui Riccardo Muti), Marchiza del Poggio din O zi de domnie de Verdi, reuşind să înregistreze chiar şi un disc cu arii de soprană din opere verdiene.

 

Am avut prilejul s-o ascult pe Fiorenza Cossotto în direct, la Festivalul George Enescu din 1991, în Aida, (alături de Sanda Şandru şi Cornel Murgu) şi la Fesivalul de vară de la Torre del Lago, în Toscana, în anul 1997 (în Cavalleria rusticana). Nu mai era decât o „umbră” a divei de altădată. Ici, colo, mai auzeam ceva din sunetele bogate şi sonore ale timbrului său fastuos, sau mai eram cuprinsă de satisfacţia unei fraze extinse şi liniştitoare, cu care fusesem cucerită în numeroasele sale înregistrări discografice. Sfârşitul de carieră nu trebuie să anihileze, însă, valoarea eclatantă a solistei anilor 1960-1975, când teatrele lumii se „băteau” s-o aibe pe afiş pe acestă talentată şi frumoasă mezzo-soprana din Italia.

 

Din anul 1958, Fiorenza Cossotto a fost timp de 40 de ani, soţia celebrului bas Ivo Vinco, cu care are un băiat, pe nume Roberto.

 

Intre baghetele istorice sub care a evoluat îi amintesc numai pe: Antonino Votto, Gianandrea Gavazzeni, Tullio Serafin, Carlo Maria Giulini, Herbert von Karajan, Lamberto Gardelli, Sir John Barbirolli, Zubin Mehta, Bruno Bartoletti, Richard Bonynge, Riccardo Muti şi James Levine.

 

Fiorenza Cossotto va rămâne o figură emblematică a cântului mondial.

 

 

Luminiţa Constantinescu

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2017/04/1111-1.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2017/04/1111-1-150x150.jpgRevista MuzicalaRecenzii
Figurează printre ilustrele cântăreţe ale generaţiei sale, fiind pusă pe aceeaşi linie cu celebrele sale înaintaşe: Ebe Stignani, Fedora Barbieri şi Giulietta Simionato.   Fiorenza Cossotto a fost considerată rivala româncei Viorica Cortez, poate, şi pentru că sunt născute în acelaşi an şi au cântat cam aceleaşi roluri. Dacă şi acum...