Personalitate marcantă a muzicii româneşti contemporane (pe care a influenţat-o benefic vreme de decenii atât în calitate de compozitor, dar şi ca lider fondator al prestigiosului ansamblu “Archaeus”), Liviu Dănceanu s-a născut la Roman, la 19 iulie  1954 şi a absolvit Universitatea Națională de Muzică București în 1980, la clasa de compoziție a lui Ștefan Niculescu, specializându-se, ulterior, cu Iannis Xenakis.

Debutează componistic în 1978 cu lucrarea “Les héros” op.1.

Ca fondator și director artistic al ansamblului “Archaeus”, Liviu Dănceanu a participat la importante întâlniri muzicale internaționale. A dirijat peste 500 concerte în ţară dar şi în întreaga Europă şi Statele Unite ale Americii. Liviu Dănceanu a fost director artistic al festivalului “Zilele Muzicii Contemporane” de la Bacău (începând din 1992) și al “Săptămânii Internaţionale a Muzicii Noi” de la Bucureşti (în 1992-1996 și 2001-2002).

A activat, de asemenea, ca profesor de istoria muzicii, estetică și compoziție la Universitatea Națională de Muzică din București.

Meritele sale au fost recunoscute prin numeroase premii (între care 6 ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi un Premiu al Academiei Române în 1988).

Nu în ultimul rând, Liviu Dănceanu îşi câştigase admiraţia şi ca eseist de talent:

“Uneori funcționez ca un bumerang cu acțiune lentă: odată atinsă ținta, mă întorc acasă; în peregrinarile mele, fiecare eveniment constituie o țintă virtuală; sunt avid după impresii pe care le adun din toate muzicile întâlnite pe drum. Alteori sunt mânat de un singur gând, caut anume ceva, un timbru nou, o nouă formă de relief sonor etc. Câteodată slujesc la curțile feudalilor marii muzici. Altădată, dimpotrivă, perorez idei consacrate, preluate însă după chipul și asemănarea mea. În fine, există momente când urmăresc anexarea unor noi teritorii în care să-mi impun legea, obiceiurile, fiind în același timp contaminat de specificul acestor teritorii. În definitiv, nu sunt altceva decât un music-trotter care străbate în lung și în lat drumurile muzicii timpului nostru.” (Liviu Dănceanu)

 

Studiile muzicale le-a început la Lic. de Muzică din Bacău (1964-1968) şi Lic. de Muzică din Bucureşti (1971-1973), continuându-le la Cons. Bucureşti (1975-1981), cu Ştefan Niculescu (compoziţie, forme muzicale), Dragoş Alexandrescu (teorie-solfegiu), Gheorghe Dumitrescu şi Alexandru Paşcanu (armonie), Dinu Ciocan şi Liviu Comes (contrapunct), Aurel Stroe şi Nicolae Beloiu (orchestraţie), Constantin Romaşcanu şi Silvia Secrieriu (cor), Vasile Iliuţ şi Petre Brâncuşi ( istoria muzicii), Florin Georgescu şi Vasile Dinu (folclor), Adrian Raţiu (stilistică muzicală), Alexandru Leahu (estetică), Irina Guttmann (pian). A urmat SEMINARUL DE VARĂ PENTRU TINERII COMPOZITORI de la Kasimierz-Dolny, Polonia (1984), cu Yannis Xenakis, Zigmunt Krauze, Paul Patterson, W. A. Dobrowolski.

A fost profesor suplinitor la Lic. de Artă din Bacău (1973-1975); instructor-metodist la Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al jud. Călăraşi (1981); lector la Cons. Bucureşti (din 1990).
A fondat şi condus Atelierul de muzică contemporană ARCHAEUS din Bucureşti. A scris articole, studii, cronici, recenzii etc. în MUZICA, REVUE ROUMAINE D’HISTOIRE DE L’ART, ROMÂNIA LITERARĂ, ALBINA, ASTRA (Braşov), CRONICA (Iaşi), SCÎNTEIA TINERETULUI, DRUM NOU (Braşov), AMFITEATRU, ATENEU (Bacău), etc. A susţinut emisiuni radiofonice, conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice. Este membru la SACEM din Paris (1987). A întreprins călătorii de documentare şi turnee artistice în Polonia, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Anglia. A fost distins cu premiul II la Concursul de compoziţie STUDIUM DE TOULOUSE din Franţa (1986), premiul Acad. Române (1989), premiile Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1988, 1990, 1994), menţiune la Torino (1994).

 

CREAŢIA

MUZICĂ DE TEATRU: QUASIOPERA, op. 38 (1986), acţiune muzicală în 2 acte, cu un Prolog, Intermezzo şi Epilog ad libitum, p. a. Bucureşti, 12 IV 1987, Ansamblul ARCHAEUS, Aldo Brizzi.

MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: ODE UŞOARE, op. 43 (1988), pentru cor şi orchestră.

MUZICĂ SIMFONICĂ: ANGULUS RIDET, op. 7 (1981), poem pentru orchestră, p. a. Bacău, 21 V 1982, Fil., Ovidiu Bălan; QUASICONCERTO, op. 12 (1983), pentru clarinet (saxofon) şi ansamblu instrumental, p. a. Bucureşti, 12 XI 1983, Ansamblul HYPERION, Iancu Dumitrescu; QUASISIMFONIA (Simfonia I), op. 13 (1987), p. a. Bacău, 24 III 1988, Fil., Ovidiu Bălan; MAREA UNIRE, op. 42 nr. 2 (1988), concert pentru percuţie şi orchestră, p. a. Bacău, 17 XI 1988, Fil., Ovidiu Bălan; CONCERT PENTRU FAGOT ŞI ORCHESTRĂ, op. 49 (1989), p. a. Bucureşti, 27 II 1992, Orch. Naţională Radio, Iosif Conta; ŞAPTE ZILE, op. 56 (1992), concert pentru trombon şi orchestră, p. a. Bucureşti, 1993, Fil., Cristian Mandeal; SIMFONIA A II-A, op. 59 (1992), pentru solist, cor şi orchestră; CHINONIC, op. 67 (1995), pentru orchestră de cameră, p. a. Bucureşti, V 1998, Liviu Dănceanu.

MUZICĂ DE FILM: PĂDUREA CÂNTĂ, op. 39 (1987), regia Radu Igaszag şi Zeno Bogdănescu; CÂNTECUL LEMNULUI, op. 40, nr. 1 (1987), regia Radu Igaszag; CÂNTECUL METALULUI, op. 40, nr. 2 (1987), regia Zeno Bogdănescu; JoCURI MUZICALE, op. 44, nr. 1 (1988); ORGA, op. 44, nr. 2 (1988); MARŞURI, op. 45, nr. 1 (1988); PIQUE-NIQUE MUZICAL, op. 45, nr. 2 (1988); PIANUL, op. 45, nr. 3 (1989); INCURSIUNEA, op. 48, nr. 1 (1989); PLANURI DE ATAC, op. 48, nr. 2 (1989); ÎNAINTEA UNEI BARIERE, op. 52, nr. 1 (1990); O ZI, op. 52, nr. 2 (1991); SERENADĂ, op. 55, nr. 1 (1991); CREMONA, op. 55, nr. 2 (1992); HANUL-ORCHESTRĂ, op. 58, nr. 1 (1992); EXPOZIŢIA MUZICII, op. 58, nr. 2 (1992).

MUZICĂ DE CAMERĂ: ROCADA LUI IANUS, op. 2 (1978), 7 Structuri pentru pian; ALEGORIE, op. 3 (1979), septet pentru instrumente de alamă; SONATA PENTRU FAGOT, op. 4 (1980); ARCHAEUS, op. 5 (1981), pentru vioară şi ansamblu cameral/bandă magnetică; DE-A PRINSELEA, op. 8 nr. 1 (1982), pentru clarinet şi pian, în: ALBUM DE PIESE ROMÂNEŞTI PENTRU INSTRUMENTE DE SUFLAT, Bucureşti, Litogr. Conservatorului, 1983; PAŞI SPRE MELODIE, op. 8 nr. 2 (1982), pentru fagot şi pian; OSSIA, op. 9 (1982), trio(uri) pentru clarinet (flaut), oboi şi fagot; QUASIFUGA, op. 11 (1983), pentru chitară (ST-ECE 02889); QUASIRICERCARE, op. 14 (1984), pentru 1+5 voci instrumentale şi percuţie (există şi variantă pentru vioară+orchestră de coarde şi percuţie), p. a. Bacău, 26 X 1984, Fil., Ovidiu Bălan; 6 STOP-CADRE, op. 15 nr. 2 (1984), pentru violoncel şi pian; QUASIPRELUDIU, op. 16 (1984), pentru chitară (ST-ECE 02889); FLORILEGIU, op. 17 (1985), pentru 1-8 voci instrumentale (ST-ECE 03102); PROTOCANTUS, op. 18 (1985), pentru 5 interpreţi; QUASIPOSTLUDIUM, op. 19 (1985), pentru chitară (ST-ECE 02889); GLASS-MUSIK, op. 20 (1985), pentru 5 interpreţi; QUASITOCCATA, op. 21 (1985), pentru vioară(ri) şi/sau violă(e) şi/sau violoncel(e) şi/sau contrabas(şi); RIME PENTRU ARCHAEUS, op. 22 (1986), pentru 2-8 instrumente; ENTRATA, op. 23 (1986), pentru clarinet; DUETTO, op. 24 (1986), pentru vioară şi violoncel; ARIA 1, op. 25 (1986), pentru percuţie; ARIA 2, op. 26 (1986), pentru fagot şi bandă magnetică; TERZETTO, op. 27 (1986), pentru fagot, vioară şi violoncel; ARIA 3, op. 28 (1986), pentru pian; QUARTETTO, op. 29 nr. 1 (1986), pentru clarinet, fagot, vioară şi violoncel; QUINTETTO, op. 29 nr. 2 (1986), pentru clarinet, fagot, percuţie, vioară şi violoncel; ARIA 4, op. 30 (1986), pentru vioară solo; SESTETTO, op. 31 (1986), pentru clarinet, fagot, percuţie, pian, vioară şi violoncel; ARIA 5, op. 32 (1986), pentru violoncel; SEPTETTO, op. 33 (1986), pentru clarinet, fagot, percuţie, pian, chitară, mandolină, vioară şi violoncel; ARIA 6, op. 34 (1986), pentru chitară; ARIA 7, op. 35 (1986), pentru mandolină; OCTETTO, op. 36 (1986), pentru clarinet, fagot, percuţie, pian, chitară, mandolină, vioară şi violoncel; ARIA 8, op. 37 (1986), pentru clarinet; QUASISONATA, op. 41 (1987), pentru 2 viori (sau vioară şi violoncel) şi 2 recitatori, pe un montaj de versuri de Edgar Allan Poe; MELODIA HEXAFONICĂ (MELOHEXACRONIE), op. 42 nr. 1 (1988), pentru percuţie; TROCHOS, op. 46 (1989), pentru cvintet de suflători; EFECTUL “DOPPLER”, op. 47 (1989), pentru 2 flauţi şi pian; PALIMPSESTE DE COUTERNON, op. 50 (1990), pentru cvartet de saxofoane; PALIMPSEST I, op. 51 nr. 1 (1990), pentru ansamblu cameral; PALIMPSEST II, op. 51 nr. 2 (1990), pentru ansamblu cameral; CONCERTINO SYNTOBOE, op. 53 (1991), pentru sintetizator; XAXAS, op. 57 (1992), pentru saxofoane (sopranino, sopran, bariton); PARALLEL MUSIC I, op. 68 (1995), pentru violoncel şi bandă magnetică.

MUZICĂ CORALĂ: EROII, op. 1 (1978), pentru cor mixt, versuri de Aurelian Dinculescu, în: VICTORII ÎN AUGUST, Bucureşti, ICED, 1984; IN MEMORIAM LUCIAN BLAGA, op. 6 (1981), poem pentru cor mixt, versuri de Ion Văduva-Poenaru; 3 CÂNTECE INFANTILE, op. 15 nr. 1 (1984), pentru 3 voci egale.

MUZICĂ VOCALĂ: CĂTRE PACE, op. 10 (1982), pentru voce gravă şi pian, versuri de Nichita Stănescu.

MUZICOLOGIE: SIMFONIA A II-A DE ŞTEFAN NICULESCU, în: MUZICA, Bucureşti, 32, nr. 4 (355), 1982; MYRIAM MARBE (portret), în: MUZICA, Bucureşti, 33, nr. 7 (370), 1983, idem în: NEULAND, Köln, nr. 4, 1984; ADRIAN RAŢIU (portret), în: MUZICA, Bucureşti, 34, nr. 1 (376), 1984; ORATIO II DE CĂLIN IOACHIMESCU, în: MUZICA, Bucureşti, 34, nr. 4 (379), 1984; CREAŢII. CANTATA “STEJARUL ROMÂNESC” DE GEORGE DRAGA, în: MUZICA, Bucureşti, 34, nr. 7 (382), 1984; SABIN V. DRĂGOI: OPERA “HORIA”, în: MUZICA, Bucureşti, 34, nr. 12, 1984; GEORGE DRAGA (portret), în: MUZICA, Bucureşti, 36, nr. 8, 1986; LUDOVIC BACS (portret), în: MUZICA, Bucureşti, 36, nr. 9, 1986; GEORGE DRAGA. POEMUL SIMFONIC “SARMIZEGETUSA”, în: MUZICA, Bucureşti, 37, nr. 8, 1987; ORÂNDUIREA FENOMENULUI MUZICAL DIN PERSPECTIVA CRITERIULUI UBICUITĂŢII ŞI IZOTROPIEI, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 3, 1997; ESEURI IMPLOZIVE, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1987.

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2017/10/Archaeus_6_Gala-Tinerimea-Romana-2015_Foto_Virgil-Oprina_WEB.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2017/10/Archaeus_6_Gala-Tinerimea-Romana-2015_Foto_Virgil-Oprina_WEB-150x150.jpgsorina.goiaDocumentar
Personalitate marcantă a muzicii româneşti contemporane (pe care a influenţat-o benefic vreme de decenii atât în calitate de compozitor, dar şi ca lider fondator al prestigiosului ansamblu 'Archaeus'), Liviu Dănceanu s-a născut la Roman, la 19 iulie  1954 şi a absolvit Universitatea Națională de Muzică București în 1980, la...