Imi este dificil  (și nu numai mie) exercițiul de a conchide: care dintre melodiile următoare s-au cântat mai mult, au fost difuzate mai frecvent peste timp: Trecea fanfara militarăÎn rândul patru, banca de la geam, LALELE, Măicuța mea, Cu cine semeni dumneata, semnate de TEMISTOCLE POPA (26 iunie 1921, Galați – 26 noiembrie 2013, București). Sunt doar câteva exemple dintr-un lung șir de șlagăre, datorită cărora, alături de numeroase partituri în felurite genuri muzicale, distinsul compozitor, instrumentist (flaut, saxofon tenor) a fost și rămâne un alt REPER al muzicii ușoare naționale (și nu numai).

Impetuozitatea ritmică a muzicii sale, caracteristică preominantă, provine cred eu din cea a muzicii militare; Temistocle Popa a urmat și cursurile Școlii militare de muzică din București, dar și-a desăvârșit educația și cultura muzicală la Conservatorul din capitală; studiind cu Ioan Chirescu –teorie și solfegiu, Petre Elinescu și Vasile Jianu – flaut; perfecționându-se în cadrul Uninii Compozitorilor (1933-1935), cu Ion Dumitrescu – armonie, teorie, Tudor Ciortea – compoziție și forme muzicale, Mircea Basarab – orchestrație. Practica dirijorală exercitată în teatrele Atlantic (1943-1947), Alhambra ( 1947-1949), cea instrumentală în cadrul Orchestrelor de jazz București ori cea a lui Sergiu Malagamba, i-au consolidat preferința pentru divertismentul pe care l-a servit constant, cu dăruire și aplicația unui talent dintre cele majore. În asemenea context au figurat și turneele peste hotare la care a participat: în Polonia, Rusia, Ungaria ș.a. Faima profesională în componistică dobândită rapid, i-a adus invitații și participări la concursuri naționale și internaționale de gen ca membru în jurii (Bratislava, Moscova, Dresda, Soci, Leningrad ș.a.). La Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia a deținut un record de premii – 10; la ediția din 1972, două dintre melodiile sale au fost premiate – Dragostea dintâi și În rândul patru! Un record! Uniunea Compozitorilor i-a acordat 18 premii. Din 1968 a figurat în Biroul secției de muzică ușoară al Uniunii.

Și discurile sale editate la Electrecord au ieșit în evidență prin tiraje: unul dintre cele dedicate – în calitate de compozitor, întrunind 200.000 de exemplare, cifră obținută până la el doar în domeniul folclorului…

Statistica este imbatabilă: a scris 26 de partituri pentru teatrele de revistă, 51 pentru filme (șlagărele din Veronica  se cântă și astăzi), 10 pentru spectacole de televiziune, dar și muzică corală (a deschis seria pieselor cu tematică angajată și adresare directă), muzică pentru copii. În muzica ușoară, piesele depășesc 400 de titluri. Pentru mute dintre ele și-a scris singur versurile.

A fost cântat de Luigi Ionescu (celebra Lalele), Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea, Eva Kiss, Mihaela Oancea, George Enache, Cătălin Crișan, Ion Dichiseanu, Cristian Popescu, Dorin Anastasiu, Aurelian Andreescu, grupul Savoy condus de Marian Nistor, Ștefan Bănică, Doina Badea și mulți, mulți alții. Desigur, de Dan Spătaru, care nu a fost doar un interpret, fie el și Vedetă, ci un fenomen interpretativ prin popularitatea unicat pe care a deținut-o pe parcursul întregii sale vieți.

TEMISTOCLE POPA  era un om vessel, decent, cu simțul umorului și o voință de fier: fumător inveterat, a renunțat la țigări de pe o zi pe alta (după ce un prieten binevoitor i-a arătat fotografia unui un plămân atacat de tutun!).

Avea darul relaționărilor generatoare de prietenii, dar mai presus de toate, de respectul acordat interlocutorilor, soliștilor; frumusețea, accesibilitatea, buna dispoziție adusă de muzica sa primau.

A scris articole în reviste de specialitate,  o carte biografică; și Octavian Ursulescu i-a dedicat un volum.

Creație (selectiv): Vânt din zare albastră (1954, piesa de debut), Lalele, Turturele, Poiana cu flori, Zorile, Măicuța mea, Ce e cu tine, Mereu cânta o serenadă, Gioconda se mărită, Trecea fanfara militară, Cu cine semeni dumneata, Cântecul băiatului, Să cântăm chitara mea, Se întâmplă câteodată, În rândul patru, Veronica, Astă seară m-am îndrăgostit, La malul mării, Bună dimineața Românie, Ana Maria, Bine-ai venit iubire, De ziua ta, La ceas de dor, Sfânta noapte de Crăciun, Când un băiat iubește o fată ș.a.

 

La revedere,

a Dvs. Daniela Caraman Fotea, alături de producătoarea seriei, Sorina Goia.

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2017/11/TEMISTOCLE-POPA-1.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2017/11/TEMISTOCLE-POPA-1-150x129.jpgsorina.goiaDocumentar
Imi este dificil  (și nu numai mie) exercițiul de a conchide: care dintre melodiile următoare s-au cântat mai mult, au fost difuzate mai frecvent peste timp: Trecea fanfara militară, În rândul patru, banca de la geam, LALELE, Măicuța mea, Cu cine semeni dumneata, semnate de TEMISTOCLE POPA (26 iunie 1921, Galați – 26 noiembrie...