Născut la 17 decembrie 1942 în satul Bâldana, comuna Tărtăşeşti, din sudul judeţului Dâmboviţa, TONI IORDACHE  a fost un  instrumentist român virtuoz, etnic rom, de muzică populară şi lăutărească, apreciat la superlativ de public, de confraţii lăutari, de specialişti dar şi de muzicieni precum dirijorul Sergiu Celibidache; a fost caracterizat de un critic american drept un ,,pur geniu al ţambalului”.

A crescut într-o familie în care de multe generaţii muzica a constituit modalitatea de a-şi câştiga existenţa, bunicul, străbunicul şi înaintaşii lor cântând la ţambaluri portabile, atârnate de gât şi prinse la brâu prin curele. Tatăl lui Toni era căsătorit cu nepoata marelui violonist al curţii regale române Cristache Ciolac, bunicul ,,se însurase cu o unguroaică de la curtea regală a Ungariei”[1]  iar tatăl soţiei lui Toni a fost acordeonist. Ambii unchi cântau la vioară[2]. Toni a fost atras mai întâi de acordeon, dar când a început să cânte la ţambal, pe la cinci ani, şi-a uimit familia. Transpunea pe ţambal tot ce auzea –  muzică populară sau lăutărească – la difuzor. Toată familia s-a mutat, pentru Toni, la Bucureşti, pentru a-i susţine talentul şi memoria fenomenală. Bunicul lui îl lua la nunţi, îl prezenta şi îl motiva să cânte în public.

În acte, pe Toni îl chema Nicolae Mihai, după numele bunicului său din partea mamei, ”dar toată lumea îi spunea Toni, şi cum celălalt bunic îl ducea peste tot, i-a rămas numele de Toni a lu’ Iordache”.[3]

La vârsta de şase ani a cântat prima oară la Radio melodia unui brâu, într-un tempo extrem de rapid. S-a perfecţionat continuu în mediul muzical lăutăresc favorabil. A devenit ucenicul ţambalistului Mitică Ciuciu şi, probabil, în acea perioadă a adolescenţei trece la ,,pupitrul” ţambalului de concert. “Aflat în pragul adolescenţei, el a fost angajat în Orchestra de Muzică Populară a Radiodifuziunii Române”[4]. La 16 ani câştigă medalia de aur la un concurs al tinerilor instrumentişti organizat la Viena. De la 18 ani este solicitat să colaboreze în orchestra marelui ansamblu folcloric “Ciocârlia”, în scurt timp fiind angajat.

Participă la turnee în ţară, dar şi peste hotare la Londra şi Moscova, iar în 1968 câştigă medalia de aur la ,,Festivalul tinerilor muzicieni” de la Sofia. După participarea în 1969 la un turneu la Paris împreună cu Gheorghe Zamfir şi ansamblul său concertistic, renunţă la contractul cu ansamblul ,,Ciocârlia” şi străbate ţări şi continente cucerind publicul în calitate de virtuoz al formaţiei conduse de Gheorghe Zamfir. Autodidact dotat cu ambiţie, talent şi inspiraţie, ajunge să adapteze ţambalului inclusiv creaţii de muzică clasică. Faima sa argumentată de turneele de succes fulminant, precum şi înregistrările radio şi pe disc, l-au recomandat în anul 1973 colaborării cu Orchestra de Muzică Simfonică din Tokyo (NHK), fiind solist invitat să cânte suita ,,Háry János” pentru ţambal compusă de Zoltán Kodály.

După 1970 a început să cânte împreună cu fiul său, Leonard Iordache devenit, la rândul său, un virtuoz ţambalist demn de renumele tatălui său. Din anul 1975, până în februarie 1988, când firul vieţii sale a fost curmat brusc de diabet, a activat în orchestra condusă de Ion Onoriu.

Cu siguranţă cel mai cunoscut şi apreciat ţambalist al vremii sale, Toni Iordache a dus cu eleganţă la perfecţiune gena artistică a familiilor de muzicanţi din care provenea, devenind pentru muzica românească un adevărat fenomen artistic. Nu mai puţin calităţile sale omeneşti, caracterul său au determinat respectul şi veneraţia lăutarilor printre care se manifesta ca prieten obiectiv şi ca lider de opinie. Conform convingerilor lui ,,…tehnica cântării la ţambal nu constă doar în viteză ci deasemenea în modalităţile de folosire a ciocănelelor şi a varietăţii tipurilor de atingere a corzilor, în interpretare, în fantezie, în inspiraţie”.

Prin arta sa muzicală interpretativă, Toni Iordache este prezent mereu în sufletul celor care îi ascultă înregistrările.

 

Aurelian Popa-Stavri

[1] http://www.formula-as.ro/2014/1107/acasa-1/leonard-iordache-ma-simt-onorat-sa-duc-mai-departe-traditia-tatalui-meu

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Toni_Iordache

[3] http://www.formula-as.ro/2014/1107/acasa-1/leonard-iordache-ma-simt-onorat-sa-duc-mai-departe-traditia-tatalui-meu

[4] Trésors folklorique roumains. Toni Iordache, Un virtuose du cymbalum Electrecord, vol III, STM-EPE 01364, comentariu semnat de Iosif Herţea. Acompaniază orchestra dirijată de Florian Economu. Maestru de sunet Theodor Negrescu, redactor Stela Naghi.

 

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2018/02/e03b3170811f785368a1e26b5ec1089d4a829d34-1.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2018/02/e03b3170811f785368a1e26b5ec1089d4a829d34-1-150x150.jpgRevista MuzicalaRemembertoni iordache
 Născut la 17 decembrie 1942 în satul Bâldana, comuna Tărtăşeşti, din sudul judeţului Dâmboviţa, TONI IORDACHE  a fost un  instrumentist român virtuoz, etnic rom, de muzică populară şi lăutărească, apreciat la superlativ de public, de confraţii lăutari, de specialişti dar şi de muzicieni precum dirijorul Sergiu Celibidache; a fost caracterizat...