„Versatil şi carismatic, Luca Pisatoni are o personalitate captivantă („GBTimes-6 noiembrie 2013

LP1Italianul bas-bariton LUCA PISARONI  (născut la  8 iunie  1975 în Ciudad Bolívar, Venezuela) este considerat unul dintre cei interesanti si flexibili artisti ai generaţiei sale.A debutat la 26 de ani în  Festivalul de la Salzburg,  în compania Filarmonicii din Viena sub bagheta dirijorului Nikolaus Harnoncourt.A fost invitat pe cele mai mari scene ale lumii pentru producţii de opera dar şi recitaluri şi concerte.

În stagiunea 2013-2014 a debutat la Covent Garden  din Londra  în producţia  Nunta lui Figaro apoi a fost oaspete al Operei de Stat din Viena pentru 2 spectacole. În primăvara anului 2014 se va reîntoarce la Metropolitan Opera din New York pentru două  spectacole – Insula Fermecată şi Cenuşăreasa.Vor urma  concerte şi recitaluri în Europa ţi Statele Unite ale Americii. Repertoriul său este foarte variat şi bogat, de la Baroc  la contemporan.

 

LP2

Luca Pisaroni, sunteţi pentru prima oară invitat al postului nostru de radio – Radio Romania Muzical – dar conexiunile dumneavoastră cu România sunt mult mai vechi…

Am conexiuni cu România deoarece am debutat cu Don Giovanni la Brăila şi aceasta în urma concursului  patronat şi organizat de Mariana Nicolesco. Sigur că am câteva amintiri! Eram în perioada studiilor, am participat la concurs şi apoi Mariana Nicolesco m-a invitat să cânt în Don Giovanni. A fost foarte frumos la Brăila.
Există o punte impresionantă între Brăila şi Luca Pisaroni de astăzi. Aţi realizat multe lucruri, o frumoasă carieră internaţională. În aceste zile vă aflaţi între Bratislava şi Praga, centre în care veţi susţine două concerte No Tenors Allowed  (Nepermis tenorilor) împreună cu Thomas Hampson. Cum a fost?

Primul concert la Bratislava a fost bun. Publicului i-a plăcut. Thomas şi cu mine ne-am bucurat de realizarea acestui concert. Ne face mare plăcere să cântăm împreună. Publicul a fost foarte receptiv, ceea ce este încurajator. Aştept cu nerăbdare şi concertul de la Praga, deoarece nu am cântat niciodată acolo iar Thomas Hampson mi-a spus ce frumoasă este sala şi ce entuziast este publicul praghez. Nu am avut ocazia până acum să vizitez Praga şi am auzit că oraşul este incredibil de frumos şi are o istorie atât de bogată. Când te plimbi pe străzi (ce sunt uneori mai întunecoase) constaţi ce pagini de istorie s-au scris. Este cu adevărat un oraş frumos.

Screen shot 2012-05-12 at 5.57.10 AM

Poate că după concerte veţi realiza un disc împreună cu ariile pe care le veţi interpreta?

Vom încerca să realizăm ceva. Probabil va fi întâi un DVD. Sper că va fi un concert bun, pe care să-l edităm apoi.
Cercetând agenda dumneavoastră, am descoperit faptul că alternaţi recitalurile cu spectacolele de operă. Este dorinţa dumneavoastră sau cererea managerului?

Este integral dorinţa mea. Fiind italian de origine, aş fi putut fi tentat să cânt doar operă dar eu întotdeauna mi-am dorit să am un bun echilibru în cariera mea între operă, concerte vocal-simfonice şi recitaluri.  Nu este uşor, deoarece mulţi manageri consideră că atunci când interpretezi operă nu poţi cânta lieduri, ceea ce este total greşit! Am învăţat foarte mult interpretând lieduri şi am folosit aceste cunoştinţe în operă. Sunt sigur că ceea ce ştiu din operă am folosit în lieduri. Este ceea ce întotdeauna mi-am dorit. Sunt foarte mulţumit că am un agent care îmi înţelege necesităţile şi doreşte să păstreze echilibrul. Repertoriul vocal-simfonic şi de lied este atât de vast şi de interesant încât ar fi păcat pentru un cântăreţ să nu-l cerceteze. Astfel, fiecărui tânăr artist îi spun că nu trebuie să realizeze doar repertoriul de operă ci să adauge şi pe cel de lied, deoarece aceasta te ajută să devii un cântăreţ mai bun.
Într-un recital de lied eşti solitar. Trebuie să joci ca într-o piesă, să esenţializezi expresivitatea versurilor. Este acest lucru o provocare?LP8

Da, deoarece eşti doar tu cu pianul. Nu există lumini, costume, decoruri eşti numai tu cu auditoriul. Pe de o parte este destul de greu, deoarece nu există nimic în spatele tău pe care să te sprijini. Pe de altă parte, este incredibil de reconfortant. Simţi mult mai intens această legătură cu publicul – care este unică – deoarece eşti doar tu cu muzica şi poţi exprima mai bine ceea ce compozitorul şi poetul au dorit. Este cu adevărat o mare responsabilitate să interpretezi lieduri dar recompensa este incredibilă. Această legătură magică cu publicul se realizează. Te simţi cu adevărat fascinat.

Cum va fi anul 2014?

În ianuarie 2014 am realizat câteva spectacole cu Nunta lui Figaro la Opera de Stat din Viena. Vor urma câteva recitualuri în America şi Europa şi apoi mă voi întoarce la Opera Metropolitan pentru a interpreta Insula fermecată şi Cenuşăreasa. Aceasta din urmă va fi transimsă în high-definition, în cinematografe din întreaga lume şi acest lucru este foarte stresant dar şi foarte stimulativ. Vom cuceri astfel un număr impresionant de auditori, fapt imposibil pentru un teatru de operă. Cred că vor fi peste un sfert de milion de oameni. După Cenuşăreasa voi avea câteva concerte împreună cu Thomas Hampsons şi apoi la Viena, la Musikverein, sub bagheta lui Nikolaus Harnoncourt. Acest concert de la Viena este o deosebită onoare pentru mine ca italian să interpretez, alături de un ansamblu german şi de un dirijor formidabil, precum Nikolaus Harnoncourt. Este cu adeăvărat fantastic!  Cred că este o ocazie deosebită să te întâlneşti în carieră cu mari personalităţi care îţi pot dezvălui importante secrete. L-am întâlnit pe Nikolaus  Harnoncourt în 2002 şi am lucrat împreună la Salzburg pentru Don Giovanni. Eu am interpretat Masetto şi cu siguranţă mi-a format concepţia, viziunea asupra dramei muzicale. A fost o ocazie importantă să lucrez cu un asemenea mare dirijor. Fără discuţie este mentorul meu artistic, împreună cu Thomas Hampsons. Îi sunt foarte recunoscător. Nu se întâmplă prea des aceasta şi din păcate, tânăra generaţie, tinerii cântăreţi nu au ocazia să se întâlnească cu o asemenea personalitate, cu un impresionant nivel al cunoaşterii.LP6

Sunteţi invitat pe toate meridianele. Vă întâlniţi cu diverse tipuri de auditori. Care vă este cel mai apropiat în afară, desigur, de cel italian?

Nu pot să vă spun prea multe despre publicul italian, deoarece  nu prea cânt în Italia. Cu zece ani în urmă, am fost invitat pentru  o producţie la Torino în Cosi fan tutte şi apoi am susţinut câteva concerte. Dacă ar fi să aleg un public, atunci cu siguranţă va fi cel austriac, care este foarte generos cu mine, te susţine. Mi-am centrat cariera între Salzburg şi Viena dar şi în Statele Unite sunt oaspete al Metropolitan apoi San Francisco, Chicago. Dacă ar fi să aleg între două tipuri de public…ar fi cu siguranţă cel american şi cel austriac. Nu există cu adevărat un public preferat dar cele două tipuri au fost generoase cu mine.

Care este genul de dialog pe care-l aveţi cu publicul într-un spectacol de operă sau într-un recital?LP5

Când mă aflu pe scenă întotdeauna încerc să includ publicul în producţia mea. Cred că este un fapt deosebit pentru un artist să arate auditoriului său afecţiune.  Îmi place să cânt, la fel de mult cât îmi place să joc. Pentru mine este foarte important ca auditoriul în mod constant să urmărească călătoria propusă de personajul pe care-l interpretez. Este foarte trist pentru mine să mă aflu doar în faţa camerelor de filmat, fără public, deoarece energia pe care o primeşti de la el este incredibilă şi atunci doreşti să-i oferi cea mai bună versiune. În măsura în care îmi place să joc roluri negative îmi plac şi cele comice şi nu este nimic mai îmbucurător să poţi să încânţi auditoriul, să faci mici glume cu el şi să auzi 2000 de oameni râzând în acelaşi timp. Acesta este un sentiment incredibil şi numai cei care se află pe scenă şi fac acest lucru pot să perceapă energia fantastică pe care o primeşti în acest dialog.
Cred că fiecare recital sau spectacol este unic, deoarece stările emoţionale sunt irepetabile, dar aveţi alături de dumneavoastră o interesantă comunitate.

Atunci când ai o meserie ca a mea trebuie să călătoreşti foarte mult. Găsesc că a călători singur este foarte obositor şi am mare noroc că  soţia mea Katerina şi cei doi căţei, Lenny şi Tristan merg împreună cu mine, aş spune întotdeauna.

LP7

Pentru mine este fantastic, deoarece îmi creează stabilitate atunci când muncesc şi nu are importanţă unde mă aflu. Ar fi foarte trist ca după repetiţie sau spectacol să mă duc într-un apartament gol dar atâta vreme cât soţia şi câinii mei sunt cu mine, ma simt  pretutindeni acasă. Sunt cu adevărat norocos şi recunoscător deoarece această stabilitate îmi permite să-mi fac meseria cât pot de bine.

Care este cel mai important lucru în viaţa  dumneavoastră?LP4

Am putea vorbi ore despre aceasta, dar pentru mine două lucruri sunt importante: întotdeauna mi-am dorit să am o viaţă legată de muzică şi am fost suficient de norocos să pot face aceasta deoarece este una privilegiată. Este foarte greu să devii cântâreţ de operă. De fiecare dată când mă duc la lucru şi cânt pentru un auditoriu,  mă obligă să fiu cel mai bun chiar dacă uneori (din punct de vedere fizic) nu am cea mai bună formă. Dar aceasta nu contează deoarece din momentul în care am păşit pe scenă există o energie pe care o primesc de la teatru, de la colegi, de la public, care îmi permite să ajung pe culmi. Faptul că îmi petrec viaţa făcând muzică este important pentru mine şi de asemenea, faptul că familia mea mă susţine şi este capabilă să împartă această viaţă cu mine este crucial în existenţa mea.
În încheierea interviului nostru, aţi dori să adresaţi publicului din România câteva gânduri?

Fără dubiu, pot spune că primii paşi ai carierei mele au fost făcuţi în România. Îmi aduc aminte că am aterizat la Bucureşti şi apoi am condus trei ore până la Brăila. Am întâlnit mulţi oameni drăguţi şi colegi deosebiţi şi aş dori să le spun tuturor că nu există un vis prea îndrăzneţ. Tinerii care doresc să devină cântăreţi de operă trebuie să ştie că Trebuie să viseze. Cred că dacă investeşti pasiune, dăruire şi energie  nu se poate să nu reueşeşti. Sunt bucuros că lumea îmi urmăreşte cariera şi sper ca ea să poată vedea faptul că eu am realizat tot ceea ce mi-am propus.

 LP5

Interviu realizat de Irina Hasnaş (difuzat de Radio România Muzical)

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2014/04/martinu.jpeghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2014/04/martinu-150x86.jpegRevista MuzicalaInterviuriBraila,irina hasnas,Luca Pisaroni,Mariana Nicolescu
„Versatil şi carismatic, Luca Pisatoni are o personalitate captivantă („GBTimes-6 noiembrie 2013 Italianul bas-bariton LUCA PISARONI  (născut la  8 iunie  1975 în Ciudad Bolívar, Venezuela) este considerat unul dintre cei interesanti si flexibili artisti ai generaţiei sale.A debutat la 26 de ani în  Festivalul de la Salzburg,  în compania Filarmonicii din Viena sub...