200px-Dimitrie_Cantemir_02

„Cantemir (26 oct 1673 – 21 aug 1723) este un compozitor care ne-a lăsat o muzică interesantă şi scrisă atât de frumos! Pentru mine, a fost descoperirea unor vechi tradiţii care astăzi nu se manifestă la fel de unitar, în acelaşi spirit. În zilele noastre, tradiţiile muzicii otomane sunt foarte pompoase, încărcate şi prea convenţionale. Prin scrierile  din tabulaturi,putem afla şi recupera spiritul muzicii vechi otomane care  este mai aproape de spiritul baroc, chiar şi în Istanbul.

Pentru mine,a fost o adevărată revelaţie descoperirea acestul muzician.”

(Jordi Savall, aug 2013 interviu pentru  concertul din Fest. Enescu)

https://www.youtube.com/watch?v=Urj7DhO3MS8

 

La răscrucea a două continente ce aproapte se sărută  la Bosfor, Istanbulul  220px-Map_of_Constantinople_(1422)_by_Florentine_cartographer_Cristoforo_Buondelmonte este oraşul clădit de imperiul otoman pe fundaţiile ancestrale bizantine.În 29 mai  1453, căderea Constatinopolelui însemna sfârşitul luptei dintre două mari imperii conduse de Sultanul Mehmet al II-lea  şi  Împăratul Constatin al XI-lea . De atunci, vulturul a  fost înlocuit de  flamura semilunii, mozaicurile aurite din Hagia Sophia  acoperite cu citate din Coran iar fumul de tămâie al liturghiilor s-a stins în amintirile scrierilor, acoperite de cântările muezinilor.

Ca orice punct nodal al civilizaţiilor, Istanbulul  este un palimsest cultural multidimensional: geografic, istoric, economic,ştiinţific şi  cultural şi muzical. Oricum s-a numit de la crearea sa treisprezece secole înainte de Hristos: fie Lygos, Byzantion, Augusta Antonina, Noua Romă, Constantinople sau Istanbul , oraşul i-a marcat pe toţi cei care au trecut prin arhitectonica sa.

220px-Dimitrie_Cantemir_-_Foto01

La fel s-a întâmplat şi cu Dimitrie Cantemir, venit ca ostatic aici la cinsprezece de ani şi rămas ca zălog al tatălui său ,vreme de 20 de ani, pe lângă Înalta Poartă.

Cărturar,enciclopedist,etnograf,geograf,filozof,istoric,lingvist, muzicolog, compozitor, om politic şi scriitor, Cantemir este  autorul unor opere  precum :

  • Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul – ce conţine imaginate dispute medievale despre timp, suflet, natură sau conştiinţă.
  • Istoria ieroglifică – scrisă la Constantinopol în română  Este considerată prima încercare de roman politico-social.
  • Istoria Creşterii şi Descreşterii Curţii Otomane -redactată în latină
  • Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor – scris mai întâi în latină, tradus apoi de autor în română
  • Descriptio Moldaviae – scrisă în latină, când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin.

Alte volume semnate de Cantemir :

  • Prescurtare a sistemului logicii generale
  • Cercetarea naturală a monarhiilor
  • Sistema religiei mahomedane

Cartea Ştiinţei muzicii (Kitab-i-musiki) scrisă în limba turcă, este una dintre primele lucrări ale savantului domnitor, concepută în perioada vieţii acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice şi religioase, primul sistem de notaţie muzicală al muzicii otomane (să nu uităm că a fost contemporan cu Johann Sebastian Bach şi Constantin Brâncoveanu…) savantul punând în discuţie şi importanţa muzicii religioase ortodoxe şi influenţarea acesteia de către muzica bisericească bizantină. Studiul se referă la compozitori otomani, cuprinzând ilustrarea curentelor şi tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor şi gamelor într-un sistem de note.   Finalul studiului este însoţit de o culegere de melodii   otomane dar şi folclor din Moldova, precum şi un număr de 20 de creaţii proprii. Datorită acestei lucrări, Dimitrie CantemirMise en page 1 a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice şi ca analist  al celei religioase sub numele de Kantemiroglu (fiul lui Cantemir), primind titlul de paşă cu trei tuiuri (ceilalţi domni aveau două tuiuri) de la Ahmed al III-lea, cunoscut drept mare susţinător al artelor.

 Cartea Ştiinţei muzicii (Kitab-i-musiki) l-a inspirat pe Jordi Savall să realizeze un album  de excepţie:   Dimitrie Cantemir (1673-1723) Istanbul  « Le Livre de la Science de la Musique » et la Tradition Musicale Séfarade et Arménienne   în care, pe lângă  creaţiile autentice ale lui Kantemiroglu a adăugat şi muzici autentice din  tradiţia sefardă şi armenească.Împreună cu fantasticii săi colegi din ansamblul Hesperion XXI, cu instrumente vechi precum duduk, santur, ney, oud, tanbur, liră sau vielă, Jordi Savall recrează atmosfera, parfumul şi muzicile Orientului ce priveşte Occidentul în ochi, atmosfera Istanbulului  medieval sau de secol XVIII ce vine cu ritmurile şi sonorităţile proprii.

Sorina Goia

 

 

http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2014/08/Cantemir-cop.jpghttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2014/08/Cantemir-cop-150x92.jpgRevista MuzicalaInterviuriCantemi Jordi Savall
„Cantemir (26 oct 1673 - 21 aug 1723) este un compozitor care ne-a lăsat o muzică interesantă şi scrisă atât de frumos! Pentru mine, a fost descoperirea unor vechi tradiţii care astăzi nu se manifestă la fel de unitar, în acelaşi spirit. În zilele noastre, tradiţiile muzicii otomane sunt...